Tanatofobie

Eu alerg pe vise-nalte
Tu te simți cam alungat
Dau din mâini sa mimez fericirea
Dar universu-i mult prea lat

Ma uit în tine și ma vad
Narcisism la supraplin
As vrea sa dorm sa nu suspin
La viitorul ce-l întrevăd

image

Anunțuri

Fugitiv

Vreau sa te strâng în brate
Sa ma înfășor în jurul tău și sa te strâng cat de tare pot.
Vreau sa micșorez cat mai mult distanta anormala cronica
Sa recapăt ceea ce suntem.

Vreau sa te sărut, peste tot,
Sa te străbat în complexitatea ta.
Vreau sa iti știu fiecare parte a trupului
Sa elimin orice îndoială ca nu te-aș cunoaște.

Vreau sa rămânem doar noi doi
Așa, în liniștea noastră utopică.
Vreau sa regăsesc confortul pieptului tău,
Așa, doar noi doi, nestingheriți.

image

How far?

Cat de departe esti in stare sa mergi pentru cineva?

Gasesti pe Romeo o persoana din cercul tau de cunoscuti. Iesiti in oras si povestiti despre aventurile voastre in lumea gay aproape tipand de entuziasm facandu-i pe cei de la mesele alaturate sa plece de pe terasa. Apoi urmeaza mesaje: Hai sa ne intalnim, Hai sa vorbim pe skype, Hai sa ne uitam la un film. Tu poti conduce, el inca nu are carnet asa ca iei masina parintilor si mergeti la marginea orasului. De cateva ori pe saptamana evadati pe malul unui rau cu un pachet de tigari si un suc platite de tine. Risti sa te simta ai tai ca ai fumat cand ii iei de la serviciu insa pentru tine nu conteaza! Stai pe aceeasi patura si incepi sa ii remarci buzele pline si usor uscate de la cat vorbeste, faptul ca picioarele voastre se ating si faptul ca vocea lui masculina si entuziasmata iti mentine atentia. Vorbiti despre filme, glumiti, vorbiti despre trecut si viitor. Iti povesteste de cei doi baieti din viata lui si realizezi ca nu te incadrezi in standardele lui insa el iti recunoaste ca inca e confuz si inca nu se cunoaste in totalitate (but who does?).

Stai zile intregi nemancat uitandu-te absent in laptop, mintea ta analizand fiecare detaliu al intalnirilor voastre, cautand mici semne cum ca ar simti ceva pentru tine. Iti propune sa mergeti cu masina sa va spargeti insa nu vrei sa faci asta, tu nu te-ai spart pana acum si nici nu vrei sa conduci spart. Suni un prieten si il rogi sa organizati o mini petrecere unde sa va strangeti 5-6 persoane sa va „distrati”. Te gandesti gata, seara aceasta va fi acum ori niciodata insa el se cearta cu parintii si pleaca dupa 2 ore. Dezamagit si spart te apuci de plans pe canapeaua prietenului tau bun cand nu se uita nimeni la tine. Iti mai lipseste rimelul la atitudinea ta de adolescenta de 14 ani.

Evadarile continua, ramai fara bani, cauti prin portofele parintilor, te imprumuti de la prieteni dar degeaba te agiti fiindca nu reusesti sa descifrezi nimic concret si nici nu ai curajul sa ii zici ceva. Stii ca te va refuza insa nu vrei ca acest gand sa se materializeze. Pleci la facultate si in 3 luni vorbiti de 2 ori. Ultima data esti beat si ii spui ca l-ai placut.

Te intorci acasa si insista sa va vedeti cat mai repede. Tu esti fericit. Iti faci ganduri, planuri, scenarii. Te certi cu ai tai sa iti dea masina, te ineci in minciuni si motive pentru care ai nevoie de ea dar gata, ai cheile in mana, pleaca. Il vezi cum se apropie de masina si il vezi ca e fericit sa te vada . Pornesti spre acelasi loc si pe drum iti zice ca el se sparge iar tu refuzi fiindca esti cu masina si pula mea, cine va aduce inapoi? Opresti la benzinarie sa iei tigari si suc ca sa ai si tu ce sa faci cat timp ala e spart. Dupa 2 ore sunteti amandoi in masina fiindca tremurati afara. El se uita in gol si fredoneaza melodia ce se aude in surdina si tu te plictisesti. Nu esti beat, nu esti spart…nu ai nimic decat nicotina si pepsi in tine insa iti iei inima in dinti si pornesti: – Si tie chiar nu ti-a placut niciodata de mine? – Nu stiu…nu stiu. – Zi sincer acum ca doar suntem prieteni. -Nu stiu…usa a fost descuiata. -Vrei sa vedem daca o incuiem sau o deschidem? -Eu astept.

Il apuci de brat, te intinzi peste schimbatorul de viteze si il saruti. Nu are nicio reactie, nu isi misca decat buzele. -Esti ok? Pot sa ma opresc daca vrei! -Nu mai intreba asta. Logic ca e ok! Si te trage spre el, te strange in brate, te saruta si tu plutesti, te dematerializezi langa el, acum ii intelegi semnele, ii simti gesturile, ii simti erectia.

Il duci acasa, te saruta din nou inainte sa coboare din masina, luandu-te prin surprindere.
Nu dormi toata noaptea. Scenarii,vise, planuri. Analizezi fiecare cuvant, fiecare atingere a sa, pe unde au mers mainile lui pe corpul tau. Incerci sa fii puternic insa tu cazi prada sperantei. Parca intorsul acasa ar avea un sens acum. Va fi greu pana termina liceul dar dupa veti fi in acelasi oras. Se merita totul fiindca e o persoana diferita fata de restul. Stii ca are defecte insa are un suflet bun, cald si rezonati in gandire.
La pranz primesti mesaj „Nu sunt atras fizic de tine desi as fi vrut sa fiu fiindca ne intelegem atat de bine. Sper ca nu am stricat prietenia”.

The First

Cum spune și titlul am de gând să mă arunc în ceva destul de sensibil. Voi vorbi despre primul bărbat din viața mea.

Cred că este evident cum ne-am întâlnit: Romeo. Eu 19 ani, el 32. Din primele replici schimbate am avut știut că voi continua sa vorbesc cu el însă nu credeam că voi merge așa departe.

A apărut în viața mea într-un moment când aveam nevoie de cineva care să mă asculte. Proaspăt venit în București, sătul să îmi fac griji pentru problemele părinților am găsit refugiul în discuțiile cu el. Oricât de stupidă era problema mea, el era acolo. Am pornit ca proiectul lui de suflet: puștiul confuz pe care trebuie să îl ajute. După discuții pe facebook și messenger am hotarat sa ne întâlnim, ceva ce nu mai făcusem până atunci. Am zis ok, fuck it, trebuie sa îmi trăiesc viața, nu?

Ne-am văzut. Îmi era foarte greu să vorbesc însă știa să pună întrebările perfecte, mă înțelegea fără ca eu sa zic ceva. Am mai vorbit, am mâncat și la final a platit el. A insistat să plătească el iar eu ca fraierul venind fără mărunt nu m-am putut împotrivi prea mult. E un sentiment straniu, te simți foarte stânjenit, te gândești că nu ai nevoie de banii nimănui însă e plăcut să simți că cineva are grijă de tine. Când eram cu el, mereu am avut acest sentiment străin. Era foarte protector și mie asta îmi lipsea.

Discuțiile au continuat  timp de cinci luni. Cinci luni în care nu trecea zi fără să schimbăm măcar câteva cuvinte și am ajuns să fim alături unul pentru celălalt.

Și e iunie, e sesiune, e cald și vine propunerea: Hai la mine să înveți că e mai răcoare. Și vine răspunsul: OK
Plecam zilnic de la cămin dimineața la prima oră și mă întorceam seara la 11 ca să prind metroul. Era convenabila situația pentru mine fiindcă reușeam să învăț în liniște și pentru el fiindcă nu îi plăcea să stea singur în casă.

Brusc, o durere de stomac. El lucra pe canapea. Ma întind lângă el să mă liniștesc puțin. I-am zis că mi-e rău așa că îmi întinde mâna. <<Ia-mă de mână.>> Nu luasem nici un bărbat de mana până atunci. Cum să fac așa ceva? <<Hai, că trebuie sa faci asta la un moment dat>> Îl iau de mâna lui caldă. Un aliaj de frică, plăcere si vinovăție trântit peste pieptul meu mă face să respir mai greu. Cu cealaltă mână îmi masează capul. <<Treci mai aproape>> Și mă trage aproape de el. Sunt cu spatele spre el, lipit practic de pieptul lui. Îi simt caldura străină de-alungul coloanei. Mă ține în brațe. Mă ține în brațe un bărbat…și îmi place. Uit de tot, de sesiune, de prieteni, părinți, colegi, probleme. Suntem doar noi doi pe canapea. Încep să îi simt buzele pe gât, mă sărută încet, devin alert de ce se întâmplă și mă împing înspre el. Înțelegând semnalul mă sărută intens, puternic. Toată frica, toată confuzia dispare fiindcă pentru prima dată mă simt natural, simt caq trăiesc și că sunt EU…

Deschidem dulapul?

„I hope you told him you were bitten by a gay spider”

În mai puțin de un an am devenit parțial outed adică ieșit din dulap, adică să știe cineva că sunt gay. O persoana căreia i-am spus de curând m-a întrebat “De ce ai așteptat atât? Nu ai avut încredere în mine?”. A ieși din dulap nu depinde atât de mult de persoanele din jur ci de tine.

So what makes you come out?

Self acceptance!

Acceptă faptul că ești diferit, că majoritatea oamenilor te văd cu alți ochi, că drumul tău în viață nu va fi la fel de ușor. Acceptă faptul că e ok să fii diferit, că e ok ca majoritoatea oamenilor să te vadă cu alți ochi, că e ok ca drumul tău în viață să nu fie la fel de ușor precum a unui heterosexual. Suntem forțați să fim puternici fiindcă avem de înfruntat discriminare, frică, ură și răutate. Trăim într-o țară homofobă care visează la occident dar în care în secolul XXI, în anul 2013 se discută despre definirea căsătoriei ca o uniune dintre BĂRBAT și FEMEIE. Trăim într-o țară în care religia și statul nu au divorțat încă și ești forțat ca în 12 ani de școală să îți zică la ora de religie cât de păcătos ești și cum vei arde în smoală și o creatură încornorată te va împunge cu o furcă.

Ajungi acasă și te gândești că poate e doar o fază, că te descurci dacă nu zici nimănui, că până la urmă vei deveni și tu “normal” și nu are sens să ieși din dulap în aceste circumstanțe.

Nu e așa!

Nu e ok să ajungi la 40 de ani cu nevastă, copii și profil pe Romeo. De ce să te autoiluzionezi? De ce să refuzi dreptul tău la fericire de teama părerilor celor din jur? Nu e nimic in neregulă cu tine, ci cu oamenii cărora le este frică de ce este diferit și reacționează prin ură! Nu promovez ideea de a zice oricărei persoane  pe care o întâlnești că ești gay datorită țării în care trăim însă nu te poți ascunde de toată lumea. Acceptă cine ești și treci la următorul pas: Împărtășește-ți secretul cu cineva apropiat ție.

The first.

Prima persoană căreia îi spui este cea mai importanta și trebuie aleasă cu grijă. Alege o persoană care e de ceva timp in viața ta și care vei ști că va ramane; o persoană open-minded si capabilă să facă față responsabilității. Da. E posibil ca discuțiile ce vor urma să fie stânjenitoare din ambele părți: tu ești obișnuit ca acest secret sa fie doar al tău, să facă parte din personalitatea ta și ea/el nu va ști cum să reacționeze, ce sa zică mai exact, chiar daca va fi alături de tine. E nevoie de timp, atât. Pe parcurs tu te vei redescoperi, te vei simti mai liber, va ieși la iveală partea din tine ascunsă în adâncurile conștientului și vei construi cu acea persoană o relație mult mai puternică și mai reală. Decât să ai în jur mulți prieteni față de care nu poți fi tu însuți mai bine să ai 2-3 persoane care te iubesc așa cum ești.

Some of my experiences:

I. A: Sunt gay. 
   B: Really? I’m so proud of you! And you know I start to speak in English when there’s something serious. I love you really much!

II. A: Sunt gay. 
   C: Ah, ok. E ok. Mai dăm un shot?

III. A: Sunt gay. 
    D: Glumești?… Serios?… Și îmi spui asta pe Whatsapp?

 

Embrace your gayness and be strong! Xoxo